Prim-ministrul României demisionează după ce extrema dreaptă câștigă primul tur al alegerilor prezidențiale.

Prim-ministrul României demisionează după ce extrema dreaptă câștigă primul tur al alegerilor prezidențiale

Mișcarea vine după ce candidatul coaliției pro-UE condusă de Marcel Ciolacu nu a reușit să ajungă în turul doi al alegerilor prezidențiale. Premierul român Marcel Ciolacu a demisionat luni, la o zi după ce liderul opoziției de extremă dreapta a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale, iar candidatul susținut de el a fost eliminat din cursă.

Ciolacu a declarat că Partidul Social Democrat (PSD), de centru-stânga, se va retrage din coaliția pro-occidentală – punând astfel capăt acesteia – în timp ce miniștrii din cabinet vor rămâne în funcție într-o capacitate interimară până la formarea unei noi majorități după turul doi al alegerilor prezidențiale.

Deși PSD-ul lui Ciolacu a obținut cele mai multe locuri în alegerile parlamentare din 1 decembrie, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a lui George Simion și alte două formațiuni de extremă dreapta, dintre care una cu simpatii pro-ruse, au câștigat împreună peste o treime din locurile din Parlament, devenind astfel o forță politică semnificativă.

Social-democrații formaseră o coaliție de guvernare cu liberalii centriști și cu UDMR-ul maghiar pentru a menține România, stat membru al UE și NATO, pe o traiectorie pro-occidentală. O majoritate guvernamentală care să izoleze extrema dreaptă în legislativ nu poate fi formată fără PSD.

George Simion, liderul eurosceptic de extremă dreapta, a obținut un scor clar în primul tur de scrutin de duminică, cu aproximativ 41% din voturi, și îl va înfrunta pe primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, un independent centrist, în turul doi care va avea loc pe 18 mai. Candidatul coaliției, Crin Antonescu, s-a clasat pe locul trei.

„Această coaliție nu mai are legitimitate”, a declarat Ciolacu presei după o ședință a partidului. Înaintea ședinței, el afirmase că una dintre condițiile formării coaliției a fost susținerea unui candidat comun la alegerile prezidențiale.

România are deja un președinte interimar până la turul doi din 18 mai. Țara înregistrează cel mai mare deficit bugetar din UE și riscă o retrogradare a ratingului de credit sub nivelul de investiție dacă nu implementează o corecție fiscală decisivă.

Unii analiști consideră că o victorie a lui Simion ar putea izola România, ar descuraja investițiile private și ar destabiliza flancul estic al NATO, unde Bucureștiul joacă un rol cheie în sprijinul logistic acordat Ucrainei în războiul cu Rusia, care durează de trei ani.

De asemenea, o eventuală președinție Simion ar întări tabăra liderilor eurosceptici din UE, care îi include deja pe premierii Ungariei și Slovaciei, într-un moment în care Europa încearcă să își formuleze poziția față de președintele american Donald Trump.

Într-un discurs înregistrat, difuzat duminică după închiderea urnelor, Simion a spus: „Sunt aici pentru a restabili ordinea constituțională”.
„Vreau democrație, vreau normalitate și am un singur obiectiv: să redau poporului român ceea ce i s-a luat și să pun în centrul deciziilor oamenii simpli, cinstiți și demni.”

Simion a declarat că partidul său naționalist de extremă dreapta, AUR, este „perfect aliniat cu mișcarea MAGA”, făcând referire la campania „Make America Great Again” a lui Trump, și profitând de valul crescând de populism din Europa, alimentat de revenirea politică a președintelui american.

AUR, care se declară a fi pentru „familie, națiune, credință și libertate”, a intrat în atenția publicului la alegerile parlamentare din 2020 și și-a dublat sprijinul electoral de atunci.