Sąd Najwyższ nakazuje natychmiastowe zajęcie majątków i nieruchomości rodzin Sylwestra Marciniaka oraz Karola Nawrockiego, a także zamrożenie ich kont bankowych po wycieku nagrań z monitoringu ujawniających skandal wyborczy”

Afirmația conform căreia Sąd Najwyższy (Curtea Supremă din Polonia) ar fi ordonat confiscarea imediată a bunurilor și proprietăților familiilor lui Sylwester Marciniak și Karol Nawrocki, precum și înghețarea conturilor lor bancare după scurgerea unor înregistrări video care ar fi dezvăluit un scandal electoral, nu este susținută de nicio dovadă credibilă și, cel mai probabil, reprezintă o informație falsă sau manipulată.

Această poveste a apărut pe unele site-uri obscure și rețele sociale, dar nu a fost confirmată de niciun canal oficial sau sursă jurnalistică de încredere din Polonia. În realitate, nici Curtea Supremă, nici Procuratura Generală nu au emis vreun comunicat sau decizie care să indice existența unei asemenea măsuri legale împotriva celor două persoane menționate.

Sylwester Marciniak este cunoscut ca președinte al Comisiei Electorale Naționale (Państwowa Komisja Wyborcza – PKW), iar Karol Nawrocki este o figură politică importantă, recent implicată în alegerile prezidențiale din 2025. Tocmai pentru că sunt persoane publice de rang înalt, numele lor apar frecvent în discuții legate de alegeri și decizii politice, ceea ce facilitează răspândirea de zvonuri și teorii conspiraționiste.

Informațiile verificate arată că Curtea Supremă a Poloniei s-a ocupat, într-adevăr, de analizarea protestelor electorale și a validității alegerilor prezidențiale din 2025. Pe 1 iulie 2025, instanța a examinat peste 54.000 de contestații depuse de cetățeni și organizații, dintre care doar o mică parte au fost considerate întemeiate. Totuși, niciun document oficial, comunicat de presă sau raport al Curții nu menționează confiscări de bunuri, înghețări de conturi sau sancțiuni împotriva lui Marciniak ori Nawrocki.

Site-urile de verificare a faptelor din Polonia, precum Demagog, au analizat deja această poveste și au confirmat că este falsă. Potrivit verificărilor lor, nu există nicio procedură juridică în curs împotriva lui Sylwester Marciniak și niciun ordin al Curții Supreme privind confiscarea averilor sau conturilor bancare. De asemenea, nu există dovezi privind existența unor „înregistrări video” care ar fi dezvăluit o fraudă electorală.

Astfel de afirmații se răspândesc rapid în perioadele tensionate politic, în special după alegeri strânse, când o parte a opiniei publice tinde să conteste rezultatele. Când se invocă termeni precum „ordine judecătorească”, „confiscare de bunuri” sau „scandal electoral”, narațiunea capătă un aer de autenticitate, deși lipsește complet baza factuală.

Pentru a înțelege de ce această poveste este improbabilă, este util să cunoaștem procedura juridică poloneză. Confiscarea bunurilor și înghețarea conturilor bancare pot fi dispuse doar de o instanță în cadrul unei anchete penale sau financiare, după prezentarea unor probe concrete și prin decizii publice. Orice astfel de măsură, mai ales când vizează demnitari de rang înalt, ar fi reflectată imediat în presa poloneză și ar apărea în buletinele oficiale ale instituțiilor statului. Lipsa totală a acestor dovezi indică în mod clar că informația nu este reală.

Mai mult, Curtea Supremă a emis în aceeași perioadă o declarație oficială prin care a atras atenția asupra unor încercări de dezinformare legate de activitatea sa. Instituția a subliniat că deciziile sale sunt publice și pot fi verificate, iar orice alte informații care circulă pe canale neoficiale trebuie tratate cu prudență.

Analizând tonul și structura articolelor care au difuzat această poveste, se observă o serie de semne tipice pentru conținutul manipulator: titluri senzaționaliste, lipsa surselor verificabile, utilizarea unor termeni dramatici precum „scandal major”, „ordine de urgență”, „înghețarea conturilor”, precum și absența oricăror citate din documente reale. Unele dintre aceste articole provin din domenii necunoscute sau din site-uri înregistrate în afara Poloniei, ceea ce ridică și mai multe semne de întrebare privind credibilitatea.

Este important de înțeles că, în contextul politic actual al Poloniei, unde dezbaterile privind corectitudinea alegerilor sunt intense, astfel de informații pot avea un efect destabilizator. Scopul lor este adesea să submineze încrederea cetățenilor în instituțiile democratice, să creeze confuzie și să divizeze societatea. În era rețelelor sociale, o afirmație falsă se poate răspândi în câteva ore și poate fi preluată de mii de persoane înainte de a fi demontată.

Dacă această poveste ar fi adevărată, consecințele ar fi uriașe: ar însemna că doi dintre cei mai importanți oficiali ai sistemului electoral polonez sunt implicați direct într-un scandal penal și că instanțele au confirmat acuzațiile prin măsuri drastice. Faptul că nimic de acest gen nu a fost raportat oficial și niciun organ de presă credibil nu a prezentat dovezi concrete este, în sine, dovada că informația este fabricată.

Pentru cetățenii care doresc să verifice veridicitatea unor asemenea știri, este recomandat să consulte surse precum curia.pl (site-ul oficial al Curții Supreme), gov.pl (portalul guvernamental), presa națională precum RMF24, Polityka, Gazeta Wyborcza sau site-urile de verificare a faptelor ca Demagog. Aceste instituții oferă actualizări oficiale și comunicate directe, evitând manipularea informațiilor.

În concluzie, nu există nicio dovadă că Sąd Najwyższy ar fi dispus confiscarea bunurilor familiilor lui Sylwester Marciniak și Karol Nawrocki, nici că ar fi ordonat înghețarea conturilor lor bancare în urma unei presupuse scurgeri de înregistrări. Povestea provine din surse neverificate și a fost deja catalogată drept falsă de către organizații independente de fact-checking. Este un exemplu clasic de dezinformare electorală, care exploatează tensiunile politice pentru a crea neîncredere și panică.

Pentru a evita răspândirea de știri false, este esențial să verificăm mereu originea informației, să comparăm mai multe surse și să fim atenți la semnele manipulării. În absența oricărui document oficial, declarație a autorităților sau dovezi jurnalistice, această așa-zisă „decizie a Curții Supreme” trebuie privită ca o invenție menită să discrediteze anumite persoane și instituții.

Astfel, până la apariția unor dovezi clare, singura concluzie logică este că întreaga poveste despre confiscarea averilor și înghețarea conturilor este falsă și trebuie tratată ca atare — un exemplu concret de cum se pot crea și răspândi rapid știri fabricate într-un climat politic tensionat.