Candidatul de extremă dreapta din România, Georgescu, a fost exclus din alegerile prezidențiale din mai.

Candidatul de extremă dreapta din România, Georgescu, a fost exclus din alegerile prezidențiale din mai

Excluderea lui Andrei Georgescu, candidat de extremă dreapta la alegerile prezidențiale din România, din cursa electorală din luna mai a generat o dezbatere aprinsă pe scena politică și în rândul societății civile. Decizia a fost anunțată oficial de Biroul Electoral Central (BEC), care a invocat motive procedurale și legale pentru respingerea candidaturii. În același timp, susținătorii lui Georgescu acuză o mișcare „orchestrată” de partidele mainstream pentru a elimina vocile critice din peisajul electoral.

Motivele oficiale ale respingerii candidaturii

Potrivit comunicatului emis de BEC, candidatura lui Georgescu a fost respinsă din cauza neregulilor privind listele de semnături depuse. Legea electorală din România prevede că un candidat la alegerile prezidențiale trebuie să strângă minimum 200.000 de semnături valide din partea cetățenilor români pentru a fi admis în cursă.

În cazul lui Georgescu, autoritățile au constatat mai multe semnături duble, semnături aparținând unor persoane decedate și lipsa datelor de identificare în mii de cazuri. „Din totalul de 215.000 de semnături depuse, peste 45.000 au fost invalidate din motive obiective. Astfel, pragul legal nu a fost atins, iar candidatura nu poate fi validată”, se arată în comunicatul oficial.

Reacția lui Georgescu: „O decizie politică, nu legală”

Într-o conferință de presă organizată la sediul formațiunii sale, Partidul Patrioților Români (PPR), Andrei Georgescu a denunțat decizia BEC ca fiind „profund nedreaptă” și „motivată politic”. Potrivit acestuia, respingerea candidaturii sale este „dovada clară că sistemul se teme de vocea poporului și de o alternativă reală la actuala clasă politică coruptă”.

„Noi am fost singurii care am spus lucrurilor pe nume. Am expus trădarea națională, subordonarea față de Bruxelles și pericolul imigrației necontrolate. Sistemul nu vrea astfel de mesaje în campanie. De aceea m-au scos din joc”, a declarat Georgescu.

Suporteri loiali, proteste în stradă

La scurt timp după anunțul excluderii, mai multe grupuri de susținători ai lui Georgescu s-au adunat în fața sediului BEC din București, scandând lozinci precum „Jos dictatura!”, „Vrem alegeri libere!” și „Georgescu președinte!”. Proteste similare au avut loc și în orașe precum Cluj-Napoca, Iași și Timișoara, unde filiale locale ale PPR au mobilizat sute de simpatizanți.

Mulți dintre aceștia consideră că Georgescu este singurul politician care apără interesele românilor „simpli”, fiind o alternativă la „sistemul trădător și vândut străinilor”. În ciuda tensiunilor, protestele au fost pașnice, iar forțele de ordine au intervenit pentru menținerea ordinii publice.

Ce urmează pentru Partidul Patrioților Români?

Excluderea lui Georgescu din cursa prezidențială ar putea afecta serios șansele PPR de a se impune ca forță politică majoră. Totuși, conducerea partidului a anunțat că va contesta decizia BEC în instanță și va cere o reanalizare a semnăturilor invalidate. „Dacă nu vom fi lăsați să participăm la alegeri, nu vom ezita să apelăm la instanțele europene. Dreptul la candidatură este un drept fundamental garantat de Constituție”, a declarat vicepreședintele PPR, Mariana Tomescu.

Analiștii politici susțin că excluderea ar putea avea un efect de „victimizare” benefic pentru partid, care va încerca să capitalizeze electoral prin retorica anti-sistem. De asemenea, este posibil ca Georgescu să-și îndrepte atenția spre alegerile parlamentare din toamnă, unde PPR mizează pe un scor de intrare în Parlament.

Reacții din partea altor partide și a societății civile

Reacțiile din partea celorlalte formațiuni politice au fost împărțite. Reprezentanți ai partidelor tradiționale, precum PSD și PNL, au salutat respectarea legii și au subliniat importanța unor alegeri corecte și transparente. „Nu putem închide ochii la nereguli grave. Dacă nu s-au strâns semnături valide, atunci candidatura nu este legală. Legea e pentru toți”, a afirmat un lider liberal.

În schimb, unii politologi și reprezentanți ai organizațiilor civice au atras atenția asupra lipsei de transparență în procesul de validare a semnăturilor. „Deși legea este clară, autoritățile trebuie să asigure un control riguros și transparent, pentru a evita suspiciuni de abuz politic”, a declarat sociologul Andrei Luca.

Popularitatea candidaților rămași în cursă

Odată cu eliminarea lui Georgescu, scena electorală devine mai clar conturată. Principalii candidați rămași în cursă sunt actualul președinte în funcție, Mircea Pavel (PNL), social-democratul Adrian Drăgan (PSD), și independentul Sorin Banu, un fost diplomat sprijinit de o coaliție de ONG-uri.

Potrivit sondajelor recente, Georgescu avea între 10-12% din intențiile de vot, o cifră semnificativă care, redistribuită, ar putea influența decisiv rezultatul primului tur. Rămâne de văzut cui îi vor reveni simpatizanții săi și dacă se vor mobiliza în lipsa candidatului preferat.

Excluderea lui Andrei Georgescu din alegerile prezidențiale din mai marchează un moment tensionat în politica românească. Indiferent de motivele juridice invocate, cazul ridică întrebări legitime despre echitatea și transparența procesului electoral. Într-un context european tot mai marcat de ascensiunea partidelor de extremă dreapta, România pare să fie scena unei confruntări între status quo-ul politic și forțele naționaliste emergente.

Alegerile din mai vor reprezenta nu doar o competiție între candidați, ci și un test al democrației, al încrederii cetățenilor în instituții și al capacității Româ